Mutulica
Player
Numarul mesajelor : 8
Data de inscriere : 09/06/2008
 |  Subiect: FAN Rapid Bucuresti  Dum Aug 03, 2008 8:16 pm | |
| Rapid Bucuresti Istoria clubului începe din ziua de 25 iunie 1923, când, într-o sală a școlii primare din cartierul Grivița, lucrătorii de la Atelierele Grivița și jucătorii unei echipe (Excelsior) care deja activa în cartier au pus bazele "Asociației Culturale și Sportive CFR". Președinte de club a fost ales Teofil Copaci, maistru la Atelierele Grivița, iar căpitan de echipă, Grigore Grigoriu, strungar, dar jucător cu experiență, care mai activase și la Venus. Cu echipamente confecționate din pânză vișinie în casa lui Grigoriu și cu bocancii recondiționați de la Ateliere, noua echipă CFR susținea jocurile și antrenamentele pe terenul CAB.
În perioada interbelică Rapid a fost printre echipele de top ale României câștigând de șase ori consecutiv cupa, dar și campionatul de război (nerecunoscut oficial de Federația Română de Fotbal) în anul 1942, competiție cunoscută ca fiind "Cupa Basarabiei".
[modifică] 1945 - 1970
În 1940 Rapid a fost prima echipă de fotbal din România care a reușit calificarea în finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, nedisputată din cauza celui de-al doilea Război Mondial, dar ediṭie incompleta prin retragerea Austriei ca urmare a Anschlussului, a Cehoslovaciei și a Italiei datoritǎ angajǎrii în rǎzboi. Rapid reușește să cucerească titlul de campioană în anul 1967.
Imnul Rapidului Suntem peste tot acasă
Porțile ni se deschid
Nu-i echipă mai frumoasă
Și iubită ca Rapid
Refren
Rapid-Rapid
Luptă dacă ne iubești
Rapid-Rapid
Haide-hai Rapid Giulești!
Nu vă dați batuți o clipă
Învățați acest refren
Imnul nostru de echipă
Glasul roților de tren
Refren
Inima ce-n piept ne bate
La nevoie e un tun
Pentr-o singură dreptate
Să învingă cel mai bun
Refren
--------------------------------------------------------------------------------
Autori: Adrian Păunescu și Victor Socaciu
[modifică] 1970 - 1990
Anii aceștia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. În această perioadă Rapid a retrogradat de patru ori în Divizia B. Cu toate acestea, echipa a câștigat de două ori Cupa României, în 1972 și 1975.
[modifică] 1990 - prezent
Rapid reușește cele mai importante performanțe ale sale pe plan intern și internațional. Din 1993, echipa a fost preluată de George Copos. În 1999 și 2003 a câștigat campionatul, iar în 1998, 2002, 2006 și 2007 Cupa României. În 2006, Rapid s-a calificat în Cupa UEFA din postura de câștigătoare a Cupei României, și a reușit totodată calificarea în premieră în grupele acestei competiții, la al doilea sezon de când UEFA a introdus acest format pentru a doua competiție intercluburi ca importanță din Europa. Alb-vișiniii au trecut de grupe, iar în șaisprezecimi au întâlnit echipa germană Hertha Berlin, pe care au eliminat-o după 1-0 la Berlin, pe Olympiastadion și 2-0 pe „Giulești”, astfel rapidiștii ajungând în optimi. În această fază, rapidiștii au dat de o altă echipă din Germania, una din marile favorite la câștigarea Cupei UEFA în acel sezon, Hamburger SV (sau SV Hamburg), de care au trecut după 2-0 pe „Giulești” și 1-3 pe AOL Arena (rapidiștii s-au calificat datorită golului din deplasare), iar în sferturi au întâlnit Steaua, cealaltă echipă românească aflată la cea mai mare performanță în Cupa UEFA din istorie. A fost o luptă dramatică, de unde învingători au ieșit steliștii, după 1-1 în „Giulești” și 0-0 pe Lia Manoliu (steliștii s-au calificat datorită golului din deplasare). Această surprinzătoare ascensiune a Rapidului este cea mai mare performanță europeană a echipei alb-vișinii de după cel de al doilea război mondial.
[modifică] Stadionul Giulești
Pentru detalii, vezi articolul Giulești (stadion)vezi articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]].
În 1936 începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă Grant. 2 ani mai târziu este încheiată construcția, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în România în prezența Regelui Carol al II-lea și a Marelui Voievod Mihai de Alba iulia. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari și moderne arene din țară, neavând totuși capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă și instalație de nocturnă ca Venus.
Prin construcția după revoluție a celei de-a doua peluze, "Potcoava" a fost închisă, iar capacitatea stadionului s-a ridicat la 19.100 de locuri. Modernizările au continuat în 2003, an în care gazonul a fost schimbat complet. În prezent tribuna I și peluza veche se află în renovare.
[modifică] Imnul Rapidului
În 1980 după un meci amical de fotbal jucat între jurnaliștii de la Flacăra și Rapid pe Stadionul Giulești, Adrian Păunescu și Victor Socaciu au compus un imn pentru echipa giuleșteană. A fost interpretat după câteva zile la stațiile de amplificare ale stadionului la începutul următorului meci oficial.
[modifică] Suporteri
Rapid este singurul club din România cu club aristocratic. Are cea mai veche galerie din țară și numeroși suporteri la nivel național. Dintre cântecele galeriei rapidiste[necesită citare], amintim:
Cântecele galeriei rapidiste Varianta 1 Varianta 2
C-așa sunt eu rapidist, c-așa sunt eu RAPIDist
Niciodată nu sunt trist, niciodată nu sunt trist
Și la bine și la rău, și la bine la și la rău
RAPID este clubul meu, RAPID este clubul meu.
Cu echipa noastră dragă, cu echipa noastră dragă
Colindăm țara întreagă, colindăm țara întreagă
Ca să vadă lumea toată, ca să vadă lumea toată
Dragoste adevărată, dragoste adevărată.
Ca să vadă toți steliștii, ca să vadă toți steliștii
Cât de-ai dracu-s RAPIDiștii, cât de-ai dracu-s RAPIDiștii
Ca să vadă toți oltenii, pei ca să vadă toți oltenii
Cât de tari sunt giuleștenii, cât de tari sunt giuleștenii.
S-a strâns astăzi în tribună Galeria cea mai bună
Din întregul București
Pentru noi e sărbătoare
Azi joacă-o echipă mare
E Rapidul din Giulești
Rapidul nostru, chiar dacă-i de toți furat
Are sufletul curat
Rapidul nostru, îl iubim și îl stimăm
Spre victorie-l purtăm
REFREN: lo, lo, lo, looo, lo...lo, lo, lo , lo, lo, lolo...
Și șuturi și pase
Și goluri noi vrem
Din cupă victorie astăzi să bem
Haide, haide, haide Rapid
Joacă ca Real Madrid
Tribuna iar cântă
Eaaaoooooo
Pentru Rapid cântă
Eaaooooooo
Fiindcă Rapid este
Eaaooooooo
Echipa pe care-o iubim
Și șuturi și pase
Și goluri noi vrem
Din cupă victorie astăzi să bem
Haide haide, haide Rapid
Joacă ca Real Madrid
[modifică] Legendele Giuleștiului
Notă: Anul debutului la Rapid e scris în paranteză
1930: Ștefan Wetzer II (1931), Nicolae Roșculeț (1932), Attila (1932), Francisc Theimler (1932), Vintilă Cossini (1932), Ștefan Barbu II (1933), Alexandru Cuedan (1933), Gheorghe Rășinaru (1935), Petrică Rădulescu (1936), Ion Costea (1936), Ladislau Raffinsky (1936), Iosif Lengheriu (1936), Ștefan Auer (1936), Ionică Bogdan (1936), Iuliu Baratky (1937), Dănuț Gavrilescu (1938), Wilim Sipoș (1939).
1940: Robert Sadowski (1940), Remus Ghiurițan (1941), Ștefan Asbiceanu (1942), Ștefan Filote (1942), Ion Lungu (1944), Ion Mihăilescu (1945), Valentin Stănescu (1946), Alexandru Apolzan (1946), Bazil Marian (1946).
1950: Take Macri (1950), Ion Langa (1955), Vasile Copil (1956), Ilie Greavu (1957), Nicolae Georgescu (1957), Augustin Todor (1958).
1960: Titus Ozon (1959), Ion Ionescu (1960), Ion Motroc (1960), Viorel Kraus (1961), Teofil Codreanu (1961), Constantin Dinu (1961), Constantin Năsturescu (1962), Dan Coe (1962), Nicolae Lupescu (1963), Emil Dumitriu II (1963), Constantin Jamaischi (1963), Necula Răducanu (1965), Alexandru Neagu (1965), Ion Dumitru (1967), Ion Pop (1967), Iordan Anghelescu (1968).
1970: Marin Stelian (1969), Alexandru Boc (1971), Nicolae Manea (1972), Florin Marin (1972), Marian Ioniță (1973), Ion Manu (1976), Bratu Pârvu (1976), Florin Cojocaru (1977).
1980: Ion Ion (1979), Ștefan Popa (fotbalist) (1980), Marian Rada (1983), Leontin Toader (1984), Gheorghe Cârstea (1984), Ioan Bacoș (1984), Ion Goanță (1984), Fănel Țâră (1984).Iosif Damaschin II(1985)
1990: Adrian Matei (1987), Florin Constantinovici (1989), Nicolae Stanciu (1989), Romulus Bealcu (1991), Ștefan Nanu (1996), Marius Șumudică (1996), Bogdan Lobonț (1997), Mircea Rednic (1997), Adrian Iencsi (1997), Dănuț Lupu (1997), Constantin Schumacher (1998), Ioan Ovidiu Sabău (1998), Ioan Viorel Ganea (1999), Constantin Barbu (1999).
2000: Daniel Pancu (1996), Constantin Schumacher (2001), Daniel Niculae (2001), Răzvan Raț (2002), Manuel Godfroid (2002), Noureddine Ziyati (2003)
[modifică] Palmares
Cupa Balcanică: de două ori
1964-1965, 1965-1966
Divizia A: de patru ori
1966-1967, 1998-1999, 2002-2003
Cupa Basarabiei (campionatul de război) în 1941-1942
Locul 2 în Divizia A: de 14 ori
1936-1937, 1937-1938, 1939-1940, 1940-1941, 1948-1949, 1949-1950, 1963-1964, 1964-1965, 1965-1966, 1969-1970, 1970-1971, 1997-1998 , 1977-2000 și 2005-2006
Cupa României: de 13 ori
1934-1935, 1936-1937, 1937-1938, 1938-1939, 1939-1940, 1940-1941, 1941-1942, 1971-1972, 1974-1975, 1997-1998, 2001-2002, 2005-2006 și 2006-2007
Supercupa României: de patru ori
1998-1999, 2001-2002, 2002-2003, 2007-2008
Cupa Ligii: o dată
1994
Finalistă în Cupa Europei Centrale: o dată
1939-1940 | |
|
